Miercuri 33

Cifre rotunjite, legate,

varsta tanara, ascunsa intr-un suflet asemanator, 

ani trecuti in graba, valuriti

Ani mai buni, dulci ani ai adolescentei trecute, 

ani ne/buni ai tineretii, ai varstei sperantei,

la vie en rose visata pe bancile facultatii, cand planuri peste planuri, suprapuse sau inlocuite

 ocupau gandurile, grijile nu se incadrau in ele,

erau omise, lasate pe dinafara

Apoi au venit ani ai responsabilitatilor, ai vietii luate in piept,

ai preocuparilor, dar totodata ani minunati, plini de satisfactii,

ani trecuti cu rost

 Ani adunati, prinsi intr-un manunchi,

manunchi oferit familiei, copiilor, fara regrete, 

cu multumire, cu recompensa la schimb

La 33 am poate mai mult decat mi-am dorit, mai mult decat am sperat : 

un sot minunat,

doi copii mult visati, doua casute care (poate) intr-un final vor fi pe deplin 

ale copiilor nostri.

Ma intreb daca am facut ceva deosebit ca sa le merit

Poate ca explicatia e  ca sunt iubita de Cineva, de acolo, de Sus...

si nu pot cere mai mult, nu vreau bogatie, nu vreau admiratii, nu vreau faima,

doar sanatate, impacare si liniste sufleteasca, sa pot duce comorile

ce mi-au fost date, sa le pot pastra si sa le pot mari valoarea..

Am 33 si sunt fericita !

De marti

Noptile noastre sunt linistite; Isabela, draga noastra mai mica, e buna, mananca si doarme, exact ce-i trebuie unui puiut de om ca a creasca.
Dimineata nu e matinala, orele 7-8 sunt perfecte pentru trezit. Uneori i-o iau inainte, dar o aud din baie cum avertizeaza, apoi usor urca volumul. Ma intorc repede si o gasesc si pe Diana, somnoroasa inca, cu soarele in ochi si cu mainile astupandu-si urechile "of, ma doare capul de atatea urlete!!" Bineinteles ca exagereaza, nu au fost chiar urlete si timpul a fost prea scurt ca sa ii provoace o durere de cap.
Iesim afara impreuna, dimineata rezolvand si alte treburi, seara la plimbare si joaca, impacandu-le. Ca la un rodeo, ne mentinem in sa cat mai mult timp.
Lipsa activitatii scolare se cunoaste in timpul zilei; joaca, televizorul, calculatorul parca nu sunt suficiente. Diana se plictiseste, ii e teama ca n-o sa mai aiba prieteni, face runde pe scari, la vecina, vecina la ea.
 Daca nu ar fi o limita....bine-ar mai fi !
Mai impartim sarcini casnice sau de ingrjire a bebelusului. De la tati isi cere dreptul la alint.Pe el il gaseste liber, mami e mai mult cu bebe : "mami, nu mai m-ai alintat de mult!" ....sa fi trecut o zi sau cateva ore de la ultima mangaiere. Dar ea inca nu are notiunea timpului.
 Ma amuza uneori: "cand e maine?!" "acuma e maine?"

Astazi am facut tort. Pentru maine "tati, tati, vino sa vezi ...inchide ochii....gata, deschide-iiii"

PS: Maine vom face proba dulce, roz, cu ciocolata si sirop de capsuni

Luni

dulce inghetata cu "samburi" din biscuiti

minimax colorat

odihna binemeritata dupa o noapte de lucru

dulce somn ingeresc cu piciorusele desfacute

binecuvantata racoare de zi de august dupa o ploita matinala

doriti covrigi romanesti intinsi intre dinti

zi de luni, Schimbare la fata, sa fim mai buni, mai cinstiti, mai darnici, mai drepti, mai luminati

Fericirea

are chipul tau, luminat de dragoste mereu...stiti melodia !!...la mine e tripla, trei chipuri dragi, ale micii mele familii.

Fericirea nu se poate povesti, nici scrie in cuvinte, se simte, se traieste.

Fericirea 

e cand ma trezesc dimineata intre doua trupusoare de copil

e cand le vad impreuna, una langa alta

e cand iesim toti patru la plimbarea de seara

e cand le vad sanatoase

e cand le vad zambetele in coltul gurii

e cand le sclipesc ochii de bucurie si multumire

Fericirea e darul rezultat din iubirea noastra

Sfarsit de iulie-ncununat

Postare apartinand lunii iulie, inceputa ieri, printre pasii rapizi ai timpului , 

scris cu taraita, sters si iar scris, printre pampersi, hainute 

si strigari bebelusesti de "mi-e foameee !!!!"

Da, suntem patru, inainte de termen, inainte de 3 august, exact de vineri:

 trei oameni bucurosi, fericiti, impliniti 

si toate insusirile datorate micului sufletel, al patrulea, care, fara sa stie, a contribuit la intregire.

Micuta, blonda, sanatoasa, reuseste sa capteze atentia intregii familii;

stie sa domneasca ca si surioara ei, iar noi suntem supusii ei ascultatori.

La primul  tipat, am simtit usurare, la prima atingere am simtit lacrimi de bucurie,

la prima vedere mi s-au spulberat toate temerile din timpul sarcinii.

Acum suntem linistiti, acasa, savurand momentele,

minunandu-ne de fiecare gest, fiecare mutrisoara, 

inconjurand cu totii mica comoara si fiecare dorindu-si partea sa.

Nu mai vreau nimic, doar binecuvantare de Sus!