marți, 27 noiembrie 2012

In asteptare


Din rulouri de hartie
capse, foi, lipici, culori
bucati de fotografie,
au iesit patru strajeri:
unul e cu coif ciclam
seamana a fi bradut
sau casuta cu un geam
ce arata-un chip dragut;
alt strajer e cu cornite,
rosii si cam desirate,
dar se crede cam cu fite
cand are pe mosu-n spate;
un al treilea-i rotofei,
mult dorit in lumea toata
de micuti si maricei, 
vino, mosule, odata!
iar pe chipul cel mai mic
cu zambet in colt de gura
il urcam mai sus un pic
ca sa fie de-o masura.
Stau de paza sus, pe masa
asa cum fata i-a pus
si asteapta bucurosi
Nasterea Domnului Iisus.


 

 

luni, 26 noiembrie 2012

Zi de luni

Zi de 13? Nu. Marti? Nu. Zi de sambata cu trei ceasuri rele? Nu. Doar luni, un inceput de saptamana, oarecare... sper sa nu mearga ghinionul si-n restul zilelor, ca astazi totul a incepu de-a-ndoaselea.
Unu: un geam spart la masina; suna, mergi, intereseaza-te, vezi asigurare, lasa masina in service, e gata abia joi- purtator de sarcini-tati
Doi: la controlul medical, i s-a scris bronsita cronica, tusea si durerile in piept nu au trecut cu doua doze de antibiotic, -purtator de prin vara, tot tati
Trei: desi era prescrisa ca fiind zi libera, a sunat telefonul sa mearga la servici-tot tati
Patru: chiar daca tati foloseste formula magica de fiecare data cand pleaca la servici, astazi nu a tinut nicidecum.
Diana a fost campioana la neascultare. Mofturile usoare, obisnuite de la mijlocul zilei, s-au transformat in tipete, batut din picioare, urlete, raspunsuri pe dos, toate adunate doar intr-o dupa-amiaza spre seara. Nu reusesc s-o fac sa inteleaga ca nu dispun in magazin de bani suficienti pentru moftul ei si de aici pornesc toate razvratirile, la care se adauga si pedeapsa anterioara cu interzicerea dulciurilor si snack-urilor inaintea meselor.
Poate nu ar fi trebuit sa scriu oful asta, insa simt putina descarcare si apoi e jurnalul meu, al lor, candva il va citi si ea si va intelege cand va fi parinte la randu-i...sau poate nu... poate ca astea sunt tipice mamicilor, parintilor, care trebuie singuri sa-si faca datoria, fara sa-si arate neputinta in educatie, fara sa arunce culpa pe copii pentru nestiinta lor , pentru nereusita in a-i intelege, in a se pune in pielea lor.
Niciodata noi nu am fost in stare sa ne  pedepsim copilul "ca la carte"; mereu ne-am lasat induplecati si o interdictie nu a durat mai mult de cateva ore; nu am fost fermi in atitudine si probabil s-a produs eroarea; nu am vrut sa-i crestem si sa-i educam conform cartilor si spuselor specialistilor, ci cu dragoste si dragalasenie, cu brate intinse si iertari, cu calm si explicatii si mult alint;
dar astazi am simtit ca nu fac fata; un moment m-am simtit sleita si satula de explicat, rugat, induplecat; nimic nu functiona.
Tarziu s-au calmat lucrurile, copilul uitand si iertand, iar eu ramanand cu gandurile si cautand terapie comportamentala. Poate eu am nevoie de ea.
Maine va fi mai bine; va fi marti, o noua zi !

Ps: seara, noaptea, lucrurile par mai intunecate decat sunt.

luni, 19 noiembrie 2012

Colega ei, prietena ei

Incropit repede o omleta aurie alaturi de tomate
pentru doua fetite nazdravane si hlizite la masa,
pictate cu machiaj infantil, cu bujori roz intens

 Desert - ciocolata, una mancata avid, alta refuzata!

luni, 12 noiembrie 2012

Amestecate

Luni, zi de excursie pentru Diana
Au fost la Vallvidrera, intr-un parc natural, unde au profitat de natura si 
de timpul frumos de astazi
(si-a mai potolit astfel dorinta ei de a merge la munte ca sa culeaga frunze colorate)


S-a intors obosita si chiar fara prea mult chef de a-mi povesti aventurile,
lucru curios pentru o vorbareata.

Si daca tot am avut timp berechet,
l-am lasat pe tati acasa cu ale lui , iar noi, fetele ramase am purces la cumparaturi
Magazinele deja se pregatesc de sarbatori: 
s-au instalat deja pe rafturi decoratiunile pentru Craciun
Pe cate lucruri as putea sa cheltuiesc!!!
Am ales ceva ce va face parte din cadoul mosului...sper sa-i placa

In Carrefour am descoperit sala pentru alaptat. Pana acum nu o vazusem.
O mica incapere, dotata cu masa, chiuveta, fotoliu, microunde si suport moale pentru schimbat bebelusul; ba chiar erau si niste olite de plastic, probabil de unica folosinta. M-a impresionat descoperirea, pentru ca mi s-a intamplat ca sa ma opresc in mijlocul magazinului si sa-i dau Isabelei biberonul (pregatit pentru astfel e imprejurari); astfel am putut s-o alaptez eu si dupa voia ei. Doamnele de acolo foarte dragute, vreo doua s-au oferit sa-mi aprinda lumina, intrucat eu lasasem usa intredeschisa si pareau incantate de situatie; ma gandesc ca locul nu prea e /a fost folosit, ca in fata usii, inainte sa intru erau asezate carucioare in care ele sortau marfa.
Si uite-asa poti petrece vreo jumatate de zi hoinarind printre rafturi fara prea multe griji, doar rabdare sa aiba bebelusul...ca din patea mea !!!

La cole Diana invata literele si sa scrie. Asa e sistemul actual, desi mie mi se pare devreme. Ea e o fetita precoce, dornica de invatat, curioasa si vrea sa stie mai mult decat poate duce acum; e in perioada invatarii "mecanice". Asociaza literele cu cuvinte retinute de ea, in care a vazut literele respective. Stie sa le faca pe toate, cu mici poticniri, iar eu am invatat-o unele diacritice romanesti.
La sedinta individuala de saptamana trecuta, educatoarea mi-a laudat-o ca fiind printre primele, chiar in frunte: e saritoare, mereu cu mana ridicata, atenta, ascultatoare si isteata; cu precizarea ca e si "un fel de lider"-toate fetitele vor sa stea cu ea. Ea stie ca e apreciata si de noi, acasa, cum altfel sa-i sporesti copilului increderea in fortele proprii?!
Practicand alfabetul, reusim sa intocmim scrisorica pentru mos Craciun; lista e inca deschisa; daca in fiecare zi va adauga cate un cadou-dorinta, va fi destul de lunga, mosul va trebui sa traga la sorti.
Asa ca, pregateste portofelul mosule, ca sac e destul !!

joi, 8 noiembrie 2012

Roz pampom

Camera ei, mult asteptata;
gri si ciclam, vargate de fire subtiri de lila, violet si alb
a promis ca doarme in patul ei, singura, ca o fetita mare;
"ca daca doarme tati acolo se strica patul cel nou!"-am adagat eu ca s-o conving

Inotul la piscina o sleieste; sunt suficiente cele 45 de minute de joaca in apa
incat sa-mi ceara de mancare ( ea???) imediat dupa ce se termina de imbracat;
dar inca mai e energie pentru o intalnire scurta cu prietena ei;
asculta, din nou, a n-spea oara "Yo tengo mi pom pom",
aproape l-am invatat si eu;
la insistentele mele, in sfarsit se spala pe dinti si imi zice : eu sunt gata mami!
sa o insotesc la culcare, in patul ei nou si in camera ei proaspat mobilata,
unde va dormi singura prima noapte (aici)
dar Isabela se incapataneaza sa adoarma si scanceste mereu, 
agatata la tâta
"Du-te puiule, ca vin indata!"
Dar mi-e un pic frica, ma duc sa-mi iau o jucarie
Cand m-am dus dupa ea, adormise, bine invelita, in brate cu ursuletul roz:
draga mea, imi pare asa rau...o sarut pe frunte si obraz, aproape
ca-mi vine s-o trezesc sa-i arat ca-s acolo

Somn usor scumpa mea dintai!
Noapte buna mic ingeras care mai adineauri ne-ai ras cu hohote, multe, multe !