O aruncatura de bat pana la sfarsit de an...si doar azi nu-i Craciunul...oooo, ce veste minunata, ce sarbatoare mult iubita, adorata de copii; aseara am intrebat-o pe Diana de ce asteapta ea Craciunul si cum ma asteptam, raspunsul veni prompt: ca vine mos Craciun
Apoi am intrebat-o de ce vine mos Craciun tocmai in ajun de Craciun, de ce se canta colinde, despre ce si cine...si a facut legaturile si a priceput ea ce se sarbatoreste de fapt; insa a ramas tot cu gandul la daruri; copiii sa-si traiasca copilaria, de ce sa-i maturizam inainte de vreme... si asa cresc prea repede si nu au copilarie; Diana e naiva uneori, intr-atat incat ma "enerveaza" si am asteptari mai mari pentru varsta ei, insa alteori ma izbeste cu cate o intrebare incuietoare sau isi manifesta vreun sentiment prea adult.
De vreo patru zile , in balcon, pe dulapior, stateau doua scrisorele, impaturite, prinse cu o clama de rufe, verde; sunt pentru mos Craciun si asteapta sa fie ridicate de catre ajutoarele acestuia. Anul asta stie sa scrie aproape bine, cu litere de tipar, mai mananca o litera sau mai stalceste un cuvant, dar e totul descifrabil; dar cu toate acestea, scrisorile sunt moderne, in trend si nu contin prea multe cuvinte: a scris separat, pentru ea si pentru sora-sa, adresa si in loc de cerinte, a decupat din revista de jucarii ceea ce-si dorea: ea, un ponei vorbitor cu aripi miscatoare, pentru Isabela, o pisica miorlaitoare, cu ochi sticlosi. A luat modelul scrisorii de la scoala, pentru ca acolo au facut alte cereri pentru regii magi si am aflat ca ar mai vrea role, ca cele actuale ii raman mici la vara, un microfon si nu mai stiu ce minunatie de-a lui Monster High.
Cu multe nazbatii la activ si neascultari, mereu am amenintat-o ca mos Craciun nu va binevoi sa se deranjeze pentru obraznici; si avea o mare indoiala in suflet Abia aseara, am avizat-o ca in balcon nu am mai vazut nici un fel de scrisoare; a alergat repede sa se convinga si mi-a adus doar clama de rufe apoi a topait cateva minute , cu bucurie deplina pe chip; i-am aratat un avion mare, luminat si i-am zis ca poate acolo s-au ascuns spiridusii pentru calatoria lor; a strigat un multumesc rasunator in intunericul de la ora 22 si era foarte fericita si a promis ca se va purta bine (ha! ) si ca ii va face mosului un biletel cu multumesc pe care i-l va lasa diseara alaturi de farfurioara cu biscuiti si paharul de lapte.
Apropo, biscuitii i-a facut ea cu forme de stelute, inimioare.
Isabela se bucura la vederea lui mos Craciun, cel din reclame , reviste sau din bradut. Nu stie mai mult, doar ca a vazut-o pe sora sa chitaind si o imita si ea. Ei ii plac animalutele si muzica, fundalul sonor al reclamelor pe care le fredoneaza si se bataie pe ele; pare sa aiba ceva ureche muzicala in comparatie cu cea mai mare :) Nu mai incap in casa obrazniciile ei si alinturile, care unite cu ale sora-sii formeaza adevarate tornade.
Si asa asteptam noi Craciunul in aceste an, desi tati va lucra diseara; eu o sa-l ajut pe mos sa aranjeze darurile sub bradut , apoi maine vom sarbatori in familie.
Sa aveti cu totii un Craciun bogat si sa primiti cu bucurie nasterea Domnului!
Sarbatori calde!
Se afișează postările cu eticheta pregatiri de sarbatoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pregatiri de sarbatoare. Afișați toate postările
marți, 24 decembrie 2013
duminică, 8 decembrie 2013
joi, 5 decembrie 2013
Magie in noapte
Mai tarziu, in miez de noapte
fara nici un doar si poate
va veni pe la ferestre
mosul darnic din poveste.
E prieten cu Craciun,
la fel de voios si bun
sugubat, nevoie mare
ca nu bate la "intrare";
se strecoara-asa tiptil
sa nu-l vada vreun copil
si se uita dupa ghete
daca sunt langa perete,
spalate si curatate
in ordine-aliniate;
ca acuma stiti si voi
cum sta treaba pe la noi:
mosul asta, an de an,
sta si-asculta pe la geam,
si vede care-i cuminte,
care-i harnic sau mai minte;
c-are pentru fiecare:
ori nuia, ori portocale
si le-mparte pe dreptate
"n-ai fost bun, n-o sa ai parte!"
Acum, repede, fugiti
papucii sa-i lustruiti
si sa va purtati frumos,
chiar de-i timpul nemilos;
indreptati un lucru rau
daca l-ati facut!
nu-i greu:
intocmiti o fapta buna
sau dezveliti o minciuna;
sa vedeti ca mosu-i bland
si va iarta in curand
si in loc de o nuia
va lasa o acadea.
Povestiti si celor mici
povestea de la bunici
despre-acest mos Nicolae
drag la toti, nevoie mare,
ce paseste din magie
intr-a lor copilarie.
PS: Draga mosule Nicolae, ti-am scris aceste randuri ca sa uiti de faptele nastrusnice sau neascultarile fetitelor mele si sa nu le lasi nuieluse in cizmulite; si promit ca voi fi si eu mai rabdatoare si-mi voi aminti de mai multe ori "cum e sa fii copil!"
fara nici un doar si poate
va veni pe la ferestre
mosul darnic din poveste.
E prieten cu Craciun,
la fel de voios si bun
sugubat, nevoie mare
ca nu bate la "intrare";
se strecoara-asa tiptil
sa nu-l vada vreun copil
si se uita dupa ghete
daca sunt langa perete,
spalate si curatate
in ordine-aliniate;
ca acuma stiti si voi
cum sta treaba pe la noi:
mosul asta, an de an,
sta si-asculta pe la geam,
si vede care-i cuminte,
care-i harnic sau mai minte;
c-are pentru fiecare:
ori nuia, ori portocale
si le-mparte pe dreptate
"n-ai fost bun, n-o sa ai parte!"
Acum, repede, fugiti
papucii sa-i lustruiti
si sa va purtati frumos,
chiar de-i timpul nemilos;
indreptati un lucru rau
daca l-ati facut!
nu-i greu:
intocmiti o fapta buna
sau dezveliti o minciuna;
sa vedeti ca mosu-i bland
si va iarta in curand
si in loc de o nuia
va lasa o acadea.
Povestiti si celor mici
povestea de la bunici
despre-acest mos Nicolae
drag la toti, nevoie mare,
ce paseste din magie
intr-a lor copilarie.
PS: Draga mosule Nicolae, ti-am scris aceste randuri ca sa uiti de faptele nastrusnice sau neascultarile fetitelor mele si sa nu le lasi nuieluse in cizmulite; si promit ca voi fi si eu mai rabdatoare si-mi voi aminti de mai multe ori "cum e sa fii copil!"
duminică, 23 decembrie 2012
Prajituri cu dorinte
Acasa la mama, acum cativa ani(parca-au fost mai ieri) cu vreo doua zile inainte de sarbatori ne apucam de facut prajituri, care mai de care mai cremoase sau mai aromate.
Mirosea imbietor, iar noi aveam bujori facuti de caldura cuptorului.
Acum se rezolva repede toate, magazinele iti ofera bunatati dulci, diversificate fara sa mai cheltuiesti timp si energie in bucatarie.In anii trecuti am renuntat si eu la migala prajiturilor pentru Craciun, insa acest an m-am incurajat si am trecut la fapte vitejesti: trei feluri de fursecuri stau la pastrare in cutii, pe balcon, la rece, asteptand sa troneze pe platou in ziua de Craciun.(retetele Laurei)
Asa entuziasmatacum eram, am involucrat-o si pe Diana in a ma ajuta, ferm convinsa ca ii vor placea, macar pentru faptul ca a contribuit si ea putin.
Dar vai dezamagire: aseara am facut cuib de viespi (cu cacao), cica-"s bune", dar nu vrea; dupa ce s-au culcat ele, fetele, m-a prins ora 1 de noapte si facand bilute din ciocolata si biscuiti, date prin fulgi de cocos; astazi i-am dat sa probeze: nu-i place; iar in dupa-amiaza de azi am modelat fursecuri boabe de cafea, unele decorate cu ciocolata alba: a mancat jumatate dintr-un fursec doar, pe motiv ca nu-i place cum e copt pe dinafara.
Na, multumire!
Acum si-a fixat ideea sa-i fac o prajitura-tort, vazuta in cartea de dulciuri primita de la bunica astazi. Incerc s-o conving ca nu mai dispun de timp si sa lasam ideea pentru seara de anul nou. Aproape am reusit!
Isabela vede ca ceva se petrece de nu mai e mereu in bratele mele si ba e plasata la tati, ba in hamacul ei , aproape ridicat la stadiul de scaunel, si protesteaza mai mult, doarme cu táráita si nu e multumita cu putin.
Astazi probabil au fost vreo 16 grade, era frumos si cald afara, sa tot stai...
Mi-e dor de iarna cu zapada, nu doar ce cea rece si cu trotuare uscate si cenusii; mi-e dor de scartaitul zapezii, de albul stralucitor ce-ti ia ochii, de obrajii inghetati si rosii, de furnicaturile din maini atunci cand dau de caldura, de miros de brad verde in casa, de glasuri de copii care-ti canta un colind la usa cand inca ziua se ingana cu noaptea, de geamul rece si aburit pe care-ti lipesti nasul , urmarind dansul florilor de nea in lumina felinarelor electrice, mi-e dor de... un Craciun ACASA.
Mirosea imbietor, iar noi aveam bujori facuti de caldura cuptorului.
Acum se rezolva repede toate, magazinele iti ofera bunatati dulci, diversificate fara sa mai cheltuiesti timp si energie in bucatarie.In anii trecuti am renuntat si eu la migala prajiturilor pentru Craciun, insa acest an m-am incurajat si am trecut la fapte vitejesti: trei feluri de fursecuri stau la pastrare in cutii, pe balcon, la rece, asteptand sa troneze pe platou in ziua de Craciun.(retetele Laurei)
Asa entuziasmatacum eram, am involucrat-o si pe Diana in a ma ajuta, ferm convinsa ca ii vor placea, macar pentru faptul ca a contribuit si ea putin.
Dar vai dezamagire: aseara am facut cuib de viespi (cu cacao), cica-"s bune", dar nu vrea; dupa ce s-au culcat ele, fetele, m-a prins ora 1 de noapte si facand bilute din ciocolata si biscuiti, date prin fulgi de cocos; astazi i-am dat sa probeze: nu-i place; iar in dupa-amiaza de azi am modelat fursecuri boabe de cafea, unele decorate cu ciocolata alba: a mancat jumatate dintr-un fursec doar, pe motiv ca nu-i place cum e copt pe dinafara.
Na, multumire!
Acum si-a fixat ideea sa-i fac o prajitura-tort, vazuta in cartea de dulciuri primita de la bunica astazi. Incerc s-o conving ca nu mai dispun de timp si sa lasam ideea pentru seara de anul nou. Aproape am reusit!
Isabela vede ca ceva se petrece de nu mai e mereu in bratele mele si ba e plasata la tati, ba in hamacul ei , aproape ridicat la stadiul de scaunel, si protesteaza mai mult, doarme cu táráita si nu e multumita cu putin.
Astazi probabil au fost vreo 16 grade, era frumos si cald afara, sa tot stai...
Mi-e dor de iarna cu zapada, nu doar ce cea rece si cu trotuare uscate si cenusii; mi-e dor de scartaitul zapezii, de albul stralucitor ce-ti ia ochii, de obrajii inghetati si rosii, de furnicaturile din maini atunci cand dau de caldura, de miros de brad verde in casa, de glasuri de copii care-ti canta un colind la usa cand inca ziua se ingana cu noaptea, de geamul rece si aburit pe care-ti lipesti nasul , urmarind dansul florilor de nea in lumina felinarelor electrice, mi-e dor de... un Craciun ACASA.
CRACIUN FERICIT, ORIUNDE V-ATI AFLA !!!
luni, 17 decembrie 2012
Felicidades
Exact in urma cu o saptamana a aflat ca va ziua Señoritei si de atunci, adica de lunea trecuta
are pregatita o felicitare pe care am facut-o impreuna;
peisaj de iarna ascunzand urari pentru ziua ei cat si pentru
sabatorile ce urmeaza;
eu am desenat, ea a colorat, apoi am trisat cu putin lipici cu sclipici.
Cuvintele sunt scrise de mana ei...tare mandra
Dar si mai mandra a fost azi cand si-a surprins educatoarea cu felicitarea
"Nu i-a mai dat nici un copil, mami !"
Ii luceau ochii de multumire.
duminică, 16 decembrie 2012
Bradutul
Cu colinde romanesti si englezesti, pentru copii sau populare, l-am ornat mai devreme fata de alti ani.
Asa devreme, nu mai are magie Craciunul, spune tati.
Ba are, las" sa se bucure copiii mai mult timp de el! L-am si innoit putin, dar am pastrat si decoratiunile din anii anteriori: ornamentele facute de mine, ingerasul de la Eliza si am agatat si scrisoricile cu dorintele Dianei si ale Isabelei, plus o ciubotica rosie.
"Dar mosul stie ca trebuie sa puna cadourile in ea?"
Stie, stie...
"Aaa, pentru ca el ne aude, nu?!"Si se duce la geam si ii mai spune cate ceva.
Isabela e prea mica, insa e incantata de luminitele care merg prin bradut, e din ce in ce mai curioasa, dar si mai dependenta de mine: stie cum fac cafeaua, cum pregatesc un biberon, cum aranjez lucrurile sau cum se mananca cu totii la masa.
Diana repeta zilnic ce va canta la serbare si are grija ca in fiecare dimineata sa-si manance ciocolata din calendar.
"Azi e ziua unu si sase, nu?"
Nu avem zapada, chiar s-a mai incalzit, sunt zile insorite si bune de plimbari. S-au scuturat si ultimele frunze si copacii de pe alee sunt stingheri si goi.
La TV turuie documentare despre apocalipsa, despre cei care cred si care nu. Unde sa te duci, unde sa te ascunzi? Cand Dumnezeu vrea te gaseste oriunde. Nu stim de va veni de sus sau de jos si nici cand va fi.
Noi sa fim buni si cu credinta si El ne va pazi .
Asa devreme, nu mai are magie Craciunul, spune tati.
Ba are, las" sa se bucure copiii mai mult timp de el! L-am si innoit putin, dar am pastrat si decoratiunile din anii anteriori: ornamentele facute de mine, ingerasul de la Eliza si am agatat si scrisoricile cu dorintele Dianei si ale Isabelei, plus o ciubotica rosie.
"Dar mosul stie ca trebuie sa puna cadourile in ea?"
Stie, stie...
"Aaa, pentru ca el ne aude, nu?!"Si se duce la geam si ii mai spune cate ceva.
Isabela e prea mica, insa e incantata de luminitele care merg prin bradut, e din ce in ce mai curioasa, dar si mai dependenta de mine: stie cum fac cafeaua, cum pregatesc un biberon, cum aranjez lucrurile sau cum se mananca cu totii la masa.
Diana repeta zilnic ce va canta la serbare si are grija ca in fiecare dimineata sa-si manance ciocolata din calendar.
"Azi e ziua unu si sase, nu?"
Nu avem zapada, chiar s-a mai incalzit, sunt zile insorite si bune de plimbari. S-au scuturat si ultimele frunze si copacii de pe alee sunt stingheri si goi.
La TV turuie documentare despre apocalipsa, despre cei care cred si care nu. Unde sa te duci, unde sa te ascunzi? Cand Dumnezeu vrea te gaseste oriunde. Nu stim de va veni de sus sau de jos si nici cand va fi.
Noi sa fim buni si cu credinta si El ne va pazi .
marți, 11 decembrie 2012
Timp de decorat
Patru zile de liber de la scoala,
afara frig,
Isabela racita,
Diana fornaita, dar neastamparata,
dar bine ca am fost toti patru , impreuna.
Cu intentia de a-i capta atentia bebelinei
atat timp cat mai fac si altceva,
am trecut la manualitati: eu desenat, Diana decupat , colorat,
decorat cu stralucire si zambete;
si daca tot e sezon, am facut stelute.
Apoi mi-am amintit de ghirlandele din hartie creponata;
am lipit fasii ,
iat tati nu s-a lasat mai prejos si i-a aratat Dianei
cum se face scara mátei.
Iar alte ghirlande verzi au devenit coronita.
Sticle de la sirop au devenit obiecte de ornament,
cu ajutorul vopselei si sclipiciului.
Ieftin , usor, antrenant si amuzant !
Mod de a ocupa timp si a cheltui
tone de energie.
PS: urmeaza bradutul
joi, 6 decembrie 2012
Multumesc, mos Nicolae !
Anul trecut mos Nicolae s-a grabit sa-mi trimita dis de dimineata , in ajun, un test pozitiv.
Cu cata temere am primit cadoul, cu cat balans...si iata, anul asta intruchipat intr-o minunatie de copil, un ingeras trimis de Dumnezeu sa ne dubleze fericirea, iubirea, bucuriile si chiar si grijile. Un dar acceptat si primit cu sase brate deschise, pupacit tot de atatea buze, alintat de trei glasuri si iubit de trei suflete.
Asta seara , Diana a ordonat incaltarile fiecarui membru, pe ale ei lustruindu-le bine si parfumandu-le cu aroma vanilata. Si mirosul a atras pe mos, de a venit si a lasat dupa putere si dupa purtare.
Multumim mosule, te asteptam si la anul !
PS:
In copilarie, in ajun de Sf. Nicolae,
ghetutele ni se umpleau cu portocale, banane si ciocolatele.
Mai tarziu, cand l-am descoperit pe mos,
ghetele lui erau pline de cartofi sau cepe, bine indesate spre varfuri.
PS:
In copilarie, in ajun de Sf. Nicolae,
ghetutele ni se umpleau cu portocale, banane si ciocolatele.
Mai tarziu, cand l-am descoperit pe mos,
ghetele lui erau pline de cartofi sau cepe, bine indesate spre varfuri.
joi, 29 noiembrie 2012
In staul s-a nascut
Diana a invatat un cantecel despre nasterea Domnului.
Si cum pana acum nu i-am povestit prea mult despre asta, considerand-o prea mica
ca sa inteleaga,
am cautat povesti,
desene animate cu scena reprezentativa ,
apoi am desenat-o, ea a colorat-o si ne-am folosit
de jucariile din casa.
Asa ne-a iesit:
marți, 27 noiembrie 2012
In asteptare
Din rulouri de hartie
capse, foi, lipici, culori
bucati de fotografie,
au iesit patru strajeri:
unul e cu coif ciclam
seamana a fi bradut
sau casuta cu un geam
ce arata-un chip dragut;
alt strajer e cu cornite,
rosii si cam desirate,
dar se crede cam cu fite
cand are pe mosu-n spate;
un al treilea-i rotofei,
mult dorit in lumea toata
de micuti si maricei,
vino, mosule, odata!
iar pe chipul cel mai mic
cu zambet in colt de gura
il urcam mai sus un pic
ca sa fie de-o masura.
Stau de paza sus, pe masa
asa cum fata i-a pus
si asteapta bucurosi
Nasterea Domnului Iisus.
luni, 2 aprilie 2012
Pentru bunici
pregatim felicitarile de Paste
-totul manual, acuarele, bumbac, hartie colorata, carioci, lipici si amprente de degetele
Eu decupez, Diana coloreaza, lipeste, deseneaza, pune amprenta colorata.
Lasam la uscat, le scriem si la posta !
Sssssst !!!
luni, 19 decembrie 2011
Un altfel de Mos Craciun
De prin lume auzite sau din altele citite, stim cu totii ca exista numeroase versiuni ale lui Mos Craciun;
ba e un mosulet bun si bland, rotofei, cu obraji rosii care imparte daruri copiilor buni si pe care il stim de Mos Craciun, ba un crai sau trei chiar, ce vin tocmai de la Betleem incarcati de cadouri pentru copilasi, ori un Christkind, care ar fi copilul Iisus, imbracat in alb, ce imparte dulciuri, sau un pitic imbracat in rosu, Tomte, caruia ii place laptele cu orez si care piteste cadourile pentru a fi cautate, ori Strega Buffana sau Heiliger Nicolaus.
Toate versiunile par acceptabile si chiar daca ni se par mai aparte, le acceptam ca obiceiu"-i obicei.
Cel mai straniu, auzit de mine a fost cel ce imparte cadouri , pe 25 sau 26 decembrie, aici, in Catalonia (Catalunya-varianta catalana): un cagatio ---hahahahah--- pardon, dar nu ma pot abtine. In traducere ar fi un trunchi ce "kk" cadouri, scris in versiunea fina.
sursa foto : wikipedia
Cu cateva zile inainte de Craciun, se aseaza intr-un colt acest trunchi de lemn, picat cu ochi, nas si gura si se inveleste cu o mantie rosie. I se pune in fata resturi de mancare sau fructe. Si pentru a putea "defeca cadouri", respectivul se loveste usor cu un bat si i se canta versuri specifice. De obicei, cadourile constau in dulciuri si obiecte mici, pentru ca darurile mari sa le aduca Regii magi. Semnul ca nu mai are cadouri, este ca va defeca usturoi, o ceapa sau va urina.
Acum acest trunchi nu e chiar urat, pare haios, insa cum i se spune si ce ar face el, ramane pentru aprecierea fiecaruia.
Desi am vazut, am respectat, am admirat sau ne-a amuzat fiecare metoda prin care se aduce cadouri de Craciun, totusi noi ramanem, la a noastra : traditionalul Mos Craciun sau Mos Gerila (cum il stiam in perioada comunista), versiunea moderna a Mosului Nicolae.
Astazi ii acceptam pe amandoi "Mosi" si darurile sunt binevenite oricat de multe ar fi.
Mai e putin, zile numarate, mult asteptate de copilasi, chiar si de parinti sau bunici, pana cand vom gasi cadourile sub bradutul impodobit. Chiar daca nu prea il prindem pe Mos in flagrant, atunci cand lasa darurile, nu mai conteaza, bucuria si magia momentului e incomparabila.
ba e un mosulet bun si bland, rotofei, cu obraji rosii care imparte daruri copiilor buni si pe care il stim de Mos Craciun, ba un crai sau trei chiar, ce vin tocmai de la Betleem incarcati de cadouri pentru copilasi, ori un Christkind, care ar fi copilul Iisus, imbracat in alb, ce imparte dulciuri, sau un pitic imbracat in rosu, Tomte, caruia ii place laptele cu orez si care piteste cadourile pentru a fi cautate, ori Strega Buffana sau Heiliger Nicolaus.
Toate versiunile par acceptabile si chiar daca ni se par mai aparte, le acceptam ca obiceiu"-i obicei.
Cel mai straniu, auzit de mine a fost cel ce imparte cadouri , pe 25 sau 26 decembrie, aici, in Catalonia (Catalunya-varianta catalana): un cagatio ---hahahahah--- pardon, dar nu ma pot abtine. In traducere ar fi un trunchi ce "kk" cadouri, scris in versiunea fina.
sursa foto : wikipedia
Cu cateva zile inainte de Craciun, se aseaza intr-un colt acest trunchi de lemn, picat cu ochi, nas si gura si se inveleste cu o mantie rosie. I se pune in fata resturi de mancare sau fructe. Si pentru a putea "defeca cadouri", respectivul se loveste usor cu un bat si i se canta versuri specifice. De obicei, cadourile constau in dulciuri si obiecte mici, pentru ca darurile mari sa le aduca Regii magi. Semnul ca nu mai are cadouri, este ca va defeca usturoi, o ceapa sau va urina.
Acum acest trunchi nu e chiar urat, pare haios, insa cum i se spune si ce ar face el, ramane pentru aprecierea fiecaruia.
Desi am vazut, am respectat, am admirat sau ne-a amuzat fiecare metoda prin care se aduce cadouri de Craciun, totusi noi ramanem, la a noastra : traditionalul Mos Craciun sau Mos Gerila (cum il stiam in perioada comunista), versiunea moderna a Mosului Nicolae.
Astazi ii acceptam pe amandoi "Mosi" si darurile sunt binevenite oricat de multe ar fi.
Mai e putin, zile numarate, mult asteptate de copilasi, chiar si de parinti sau bunici, pana cand vom gasi cadourile sub bradutul impodobit. Chiar daca nu prea il prindem pe Mos in flagrant, atunci cand lasa darurile, nu mai conteaza, bucuria si magia momentului e incomparabila.
duminică, 18 decembrie 2011
Trandafiri si braduti
18 decembrie, trandafir de ghiveci inflorit
si bradut in casa impodobit !
Oare cum o veni Mosul: cu trasura, cu masina, cu metroul?
Ca saracii reni n-au nici o sansa sa traga la saniuta
pe un asfalt doar rece!
miercuri, 14 decembrie 2011
Bradut fashion
Pana la impodobirea bradutului de Craciun, am trecut la confectionat un altul, handmade si fashion. Anul trecut am descoperit cum se procedeaza si am facut vreo doi, pe care i-am vopsit in verde si i-am decorat cu spray de zapada. Au iesit foarte frumosi.
Acum, aproape ca nu-mi mai aduceam aminte, dar iata-l.
Se ia o revista, nu foarte groasa, dar care sa fie cu mijlocul prins foarte bine in capse si cu copertile moi.
Se deschide pe mijloc,
si se impaturesc foarte bine foile, din dreapta, in felul urmator:
Colturile se indoaie perfect, inauntru, pentru a-i forma baza.
Cand se termina prima jumatate din foi, se intoarce revista cu copertile pe fata, si se impatureste urmatoarea jumatate spre mijloc (astfel procedat, la final , foile se vor rasfira proportional, formand bradutul in mod uniform)
Steluta am gasit-o zilele trecute aici , model dupa care i-am facut si Dianei una pentru cole.
| sfat: nu incercati din carton, e destul de dificil de lipit. |
joi, 1 decembrie 2011
1 decembrie
rece dimineata, dar nu foarte, soare la amiaza, imbietor, luminos in camera, caldut pe tastatura, mangaietor cu florile, jucaus printre frunzele ingalbenite care inca se incapataneaza sa cada;
vanticel de toamna cu miros de proaspata iarna, iarna care totusi nu se simte, dar pe care eu o doresc asa cum o stiu din tinerete, din copilarie, cu fulgi mari, cu zapada asternuta, alba, intinsa, fara nici o urma de pas, sclipitoare, cu nas rosu si ochi stransi de stralucirea albului in razele soarelui ...doar visez, ca nici macar fulgi nu o sa vedem. Unii cred ca se intreaba cum arata zapada! Nici nu isi imagineaza ce pierd! Din pacate nici Diana nu stie. Poate totusi cumva, mai tarziu, vom face o scurta calatorie pana la munte, unde cade si zapada, sa ne bucuram putin si s-o cunoasca si Diana.
Sa vedem!
Pana atunci, un 1 Decembrie sarbatorit, un inceput de iarna minunat tuturor ce stiu romaneste!
PS: Deschidem oficial sezonul colindelor, deja imi incanta auzul un ziurel de ziua! Cata melancolie!
vanticel de toamna cu miros de proaspata iarna, iarna care totusi nu se simte, dar pe care eu o doresc asa cum o stiu din tinerete, din copilarie, cu fulgi mari, cu zapada asternuta, alba, intinsa, fara nici o urma de pas, sclipitoare, cu nas rosu si ochi stransi de stralucirea albului in razele soarelui ...doar visez, ca nici macar fulgi nu o sa vedem. Unii cred ca se intreaba cum arata zapada! Nici nu isi imagineaza ce pierd! Din pacate nici Diana nu stie. Poate totusi cumva, mai tarziu, vom face o scurta calatorie pana la munte, unde cade si zapada, sa ne bucuram putin si s-o cunoasca si Diana.
Sa vedem!
Pana atunci, un 1 Decembrie sarbatorit, un inceput de iarna minunat tuturor ce stiu romaneste!
PS: Deschidem oficial sezonul colindelor, deja imi incanta auzul un ziurel de ziua! Cata melancolie!
joi, 2 iunie 2011
Sarbatori
Hristos S-a Inaltat! urare adresata tuturor astazi!
Mie imi place sa respect vechile traditii culinare de sarbatori, adica de Pasti si de Craciun sa fac un cozonac/pasca sau daca nu pot, neaparat sa fie ceva dulce asemanator.In privinta mancarurilor, ma mai abat si mai combin modernismul cu traditionalismul.
Se stie ca de Inaltare ar trebui sa se repete dulciurile de Paste, adica se face pasca/cozonac si se fac si oua rosii.
Cotrobaind pe site-uri, m-am oprit la reteta de pe Zicolorata, doar ca acele cornuri le-am umplut cu nuca si cacao, iar alta parte de aluat a vrut sa ia forma unor placintele (cu branza si multe stafide), insa care nu au reusit sa stea inchise si au luat un alt aspect, dar ce mai conteaza, gustul e formidabil.
Ouale au fost doar 10 la numar, 5 rosii, 5 verzi, ca atat au vopsit resturile de vopsea ramasa. Bun si atat, doar azi se mananca oua colorate.
Neavand vreo legatura cu aceasta sarbatoare care e ortodoxa, azi incepe si "fiesta del bario", in traducere SARBATOAREA CARTIERULUI si dureaza pana duminica inclusiv, cand probabil vor fi si focuri de artificii. Si unde mai pui ca toata harmalaia e la mai putin de 200 metri de scara blocului. Nu stiu cum avem bafta asta, mai toate evenimentele orasului se tin prin apropierea noastra, la fel ca si cele din Cordoba, unde am locuit inainte. Hazardul !
Si fiesta continua!
joi, 21 aprilie 2011
Si Paste si cumetrie....
In mai putin de 3 zile o sa fim intr-o mini-vacanta. Mergem in sud, in Montilla sa ne vedem rudele si prietenii. Diana abia asteapta sa-l vada pe tito (unchiu") si pe draga ei , Bea (fosta bona). Zice ca ii e dor de tito Ionut, de Claudia, de Bea, de Marisol, de Lola, de fosta Seño, de amica ei Ana si de toti fostii colegi de clasa.
In afara de asta, un motiv in plus e finuta noastra, careia i se face petrecerea de botez, iar noi, in calitate de nasi, ii vom face baita de botez. Suntem in pregatiri si aranjamente vestimentare, cu oarecare adaosuri, in functie de cum va fi timpul, foarte putin pretentioase, avand in vedere ca petrecerea va fi intr-un spatiu comod, cu iesire in natura si probabil cu gratare in curte. Ma gandesc ca pana la urma vom termina tot in blugi, tricouri si incaltari comode. Dar cum se spune..."intrarea" conteaza.
Pana atunci, ne preparam fizic si sufleteste pentru un drum cu masina de aproape 11-12 ore. Punctul forte va fi tati, pentru ca lui ii va reveni 80% din lungimea soselelor. Asta e, ce sa-i fac daca si-a scos permisul inca din frageda tinerete!
Detalii despre calatorie...dupa Paste !
In afara de asta, un motiv in plus e finuta noastra, careia i se face petrecerea de botez, iar noi, in calitate de nasi, ii vom face baita de botez. Suntem in pregatiri si aranjamente vestimentare, cu oarecare adaosuri, in functie de cum va fi timpul, foarte putin pretentioase, avand in vedere ca petrecerea va fi intr-un spatiu comod, cu iesire in natura si probabil cu gratare in curte. Ma gandesc ca pana la urma vom termina tot in blugi, tricouri si incaltari comode. Dar cum se spune..."intrarea" conteaza.
| tinuta finutei |
| a Dianei (cu optiuni) |
| a mea |
| a lui tati, probabil |
Detalii despre calatorie...dupa Paste !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
