Zi de cuptor, stinsa cu perdea transparenta de picuri, mai mici, mai mari, cu rafale usoare de vant mult dorit, racoritor, dupa zile de naduf ;
noi, in casa, eu bucuroasa de prospetimea zilei, tati dormind odihnitor din acelasi motiv, Diana ascunzandu-se prin casa, cu mainile la urechi sa nu auda tunetele;
ni s-a slabit semnalul antenei sus-cocotate pe bloc, asa ca am renuntat la tv.
Ce e de facut?
De colorat,
de trait printre desene cu printese si printi si flori cu petale multicolore,
de rontait la o felie de harbuz sau de crantanit semintele unor smochine uitate in frigider,
de intins pe canapea cu o carte demult inceputa
pana ce vremea de-afara te atrage in mrejele-i si
ochii obosesc sa mai clipeasca si sa urmareasca randurile,
sfarsind intr-o motaiala lenesa;
de gadilat cu pensula obrazul mamei atipite sau de topait langa picioarele ei,
de pupat burtica inainte de a pleca la serviciu,
de simtit mirosul de parfum masculin plutind in urma-i
sau, pur si simplu,
de privit afara, cu coatele pe geam inourarea, stropii reci, urmarind trecatorii stransi sub umbrele, grabiti,
de ordonat in gand sperantele,
de ascultat radioul magic cu vechi melodii romantice care vor dainui mereu
Daca ploaia s-ar fi oprit, daca vantul nu ar fi intors umbrele,
mi-ar fi placut sa vedem marea sub cerul mahnit si
sa ne plimbam pe plaja umeda, melancolice, noi doua si-o burtica!
