marți, 20 martie 2012

In joaca

O zi asa obositoare, nu ziua in sine, ci cat am facut-o noi sa fie; dar rezultatele ne lasa mai mult decat multumiti, truda nu a fost in zadar: casuta noastra ia conturul unui camin mult visat, efectele dorite au iesit minunate, lucrarile, din mari reforme au devenit amanunte, mai lipsesc detaliile mobiliare care or sa completeze si or sa schimbe total spatiul. Cuibul nostru se netezeste si se face locuibil si primitor.

Eu, desi nu mut munti, simplul fapt ca nu prea sed locului sau intinsa macar un dram de timp ma ostenesc. Sunt la jumatatea drumului, cand o fi trecut? Mai ieri era Mos Nicolae. Si acush, acush vine Sán" Ilie, care imi va preintampina ghemotocul de viata. Dupa calculele medicale, ca ale mele nu ies de nici o culoare, bebe va veni intre Sf Ilie si Sf Maria, va fi un leut, asa cum ne-am fi dorit sa o programam pe Diana sa fie. Dar si ea a venit cand a vrut DD, nu a mai asteptat nici inventare , nici motode contabile.
Cineva, acolo Sus, ne iubeste, are grija si chiar tine cont de dorintele nostre launtrice. Pe bebe doi ni-l doream, dar tot amanam, asa ca DD a luat dorinta cu zodia si l-a plasat mai devreme Si noi am acceptat, supusi si pacatosi si cu bucurie crescanda.
Deja ma obosesc mersul alert, urcatul celor doua nivele de bloc, suisul unui deal (ca nu ducem lipsa deloc), statul continuu in picioare sau caratul unei sacose de cumparaturi.

Seara, desi tati e suprasaturat de eforturi fizice si psihice, doritor de somn, de stat latit in pat, de vacanta de la servici, de liber de la treburile reformei, totusi isi gaseste putina resursa de energie pe care o daruieste fiicei: joaca-- joaca de care Diana nu se satura niciodata, nu are epuizare, o repeta o data, si-nc-o data, si-nc-o data, seara de seara aceeasi, ei ii place asa si o face fericita repetitia. Cand se joaca cu tati, copilaria ei devine copilaria lor, aduceri aminte ale lui de cand era pici, jocuri nevinovate si uitate de mine sau unele chiar nestiute de mine, jocuri in casa, intre frati sau cu mama, jocuri pentru vremea rece de afara.
Isi fac masaje dali-piti-bufta-rafta, pe care Diana le mai confunda, se rostogolesc in hohote amandoi, se joaca de-a mama si de-a copiii, de-a doctorii, se alinta mereu sau se capacesc din greseala.
Mie mi-e mila de tati, ii simt si ii vad extenuarea, le dau preaviz de stingere , apoi incerc sa temperez revolta Dianei ca s-a terminat joaca si ca maine va fi alta zi cu o alta seara dedicata ei.
Eu am inceput sa sufar de insomnii, adorm tarziu prin decizia mea de a inchide ochii si nu prin vointa lor si ii privesc pe ei cum adorm pe rand: primul tati, care e mai in masura, apoi Diana, dupa multe foieli si pufnituri, cade lin in lumea viselor.

Seara aceasta a fost o noua incercare pentru Diana:
video

3 comentarii: