sâmbătă, 29 decembrie 2012

Calendar 2012

Un an incarcat, poate cel mai plin de realizari, de pana acum, din viata de familie si nu numai.
In ianuarie
 am primit cheia casutei noastre,
in februarie
 ne-am mutat in cuibul nostru, desi a mai durat mult sa punem firisor langa firisor, 
sa-l netezim sa arate ca e de locuit,
 in aprilie 
am reusit sa mergem in sud si sa petrecem sarbatorile de Paste alaturi de prieteni si o parte din familie,
 in iulie
 ni s-a marit familia cu al patrulea membru (a doua mare implinire a sufletelor noastre de parinti),
 in august
 am sfintit crestineste apartamentul, 
in septembrie 
am increstinat-o pe micuta Isabela,
 in octombrie
 am reusit sa indeplinim marea dorinta a Dianei: camera ei roz sa fie mobilata
 "ca sa aiba unde-si pune jucariile"
si multe alte izbande presarate printre aceste luni.
Singura nepuntinta a fost ca nu ne-am vazut parintii anul acesta,
planul de a petrece o parte din vara cu ei ramane pentru anul ce urmeaza,
cand se va acumula atata dor si asteptare,
dorinte de a-si revedea nepoata si a o cunoaste
pe cealalta, incat sunt sigura ca vor luci lacrimi de bucurie.

ps: notez decembrie, ca prima data in 7-8 ani cand petrecem
impreuna acasa, cu tati, doua zile jumatate de Craciun 
si vom fi si in noaptea dintre ani impreuna

marți, 25 decembrie 2012

Sssst, a venit Mosul!


Cu picioarele lipaind in papuceii roz,
zgribulind in pijamale, 
sta in usa intredeschisa a balconului, privind spre cer:
Ho-ho-ho, mericrismas
Ho-ho-ho, mericrismas
il imita pe mos, chitaind de ras
Mami, mi-a raspuns...si iar isi arata dintisorii intr-un ranjet
Mami, dar tu n-ai facut lista, si nici tati
Noi nu ne mai dorim cadouri, va avem pe voi, sa fim sanatosi

A venit , a venit, iaaarnaa...mormaie in continuare colindul
ce abia l-a cantat raspicat, bunicilor, la telefon
Mami, sa-i dai drumu' lui mos Craciun, i-am pus laptele si o magdalena, ca nu mai avem biscuiti
 ia directia dormitorului si adoarme instant.


Si dorintele s-au implinit: mosul a admirat bradutul, a cotrobait prin el dupa bomboane, dar s-a multumit
cu cups-cake-ul, a dat pe gat laptele rece
si a citit scrisoricile
S-a mai sucit de vreo doua ori, si-a mai usurat sacul
si si-a continuat calatoria
hai, Rudolf

duminică, 23 decembrie 2012

Prajituri cu dorinte

Acasa la mama, acum cativa ani(parca-au fost mai ieri) cu vreo doua zile inainte de sarbatori ne apucam de facut prajituri, care mai de care mai cremoase sau mai aromate.
Mirosea imbietor, iar noi aveam bujori facuti de caldura cuptorului.
Acum se rezolva repede toate, magazinele iti ofera bunatati dulci, diversificate fara sa mai cheltuiesti timp si energie in bucatarie.In anii trecuti am renuntat si eu la migala prajiturilor pentru Craciun, insa acest an m-am incurajat si am trecut la fapte vitejesti: trei feluri de fursecuri stau la pastrare in cutii, pe balcon, la rece, asteptand sa troneze pe platou in ziua de Craciun.(retetele Laurei)
Asa entuziasmatacum eram, am involucrat-o si pe Diana  in a ma ajuta, ferm convinsa ca ii vor placea, macar pentru faptul ca a contribuit si ea putin.
Dar vai dezamagire: aseara am facut cuib de viespi (cu cacao), cica-"s bune", dar nu vrea; dupa ce s-au culcat ele, fetele, m-a prins ora 1 de noapte si facand bilute din ciocolata si biscuiti, date prin fulgi de cocos; astazi i-am dat sa probeze: nu-i place; iar in dupa-amiaza de azi am modelat fursecuri boabe de cafea, unele decorate cu ciocolata alba: a mancat jumatate dintr-un fursec doar, pe motiv ca nu-i place cum e copt pe dinafara.
Na, multumire!
Acum si-a fixat ideea sa-i fac o prajitura-tort, vazuta in cartea de dulciuri primita de la bunica astazi. Incerc s-o conving ca nu mai dispun de timp si sa lasam ideea pentru seara de anul nou. Aproape am reusit!
Isabela vede ca ceva se petrece de nu mai e mereu in bratele mele si ba e plasata la tati, ba in hamacul ei , aproape ridicat la stadiul de scaunel, si protesteaza mai mult, doarme cu táráita si nu e multumita cu putin.

Astazi probabil au fost vreo 16 grade, era frumos si cald afara, sa tot stai...
Mi-e dor de iarna cu zapada, nu doar ce cea rece si cu trotuare uscate si cenusii; mi-e dor de scartaitul zapezii, de albul stralucitor ce-ti ia ochii, de obrajii inghetati si rosii, de furnicaturile din maini atunci cand dau de caldura, de miros de brad verde in casa, de glasuri de copii care-ti canta un colind la usa cand  inca ziua se ingana cu noaptea, de geamul rece si aburit pe care-ti lipesti nasul , urmarind dansul florilor de nea in lumina felinarelor electrice, mi-e dor de... un Craciun ACASA.

CRACIUN FERICIT, ORIUNDE V-ATI AFLA !!!

marți, 18 decembrie 2012

My creation

Uf, am reusit s-o termin , dupa vreo trei desirari ,
am gasit model cum s-o fac.
Nu sunt pe deplin satisfacuta pentru ca a fost un material cam gros,
dar sunt putin mandra de mine, ha!
O capa pentru Isabela:
voiam s-o fac craciunita, sa fie cu rosu si alb,
dar in momentul ala n-am gasit.
Asteptam sa vina si pelerina de la bunica,
sa vedem cu care-i va sta mai bine :)





luni, 17 decembrie 2012

Felicidades

 Exact in urma cu o saptamana a aflat ca va ziua Señoritei si de atunci, adica de lunea trecuta
 are pregatita o felicitare pe care am facut-o impreuna; 
peisaj de iarna ascunzand urari pentru ziua ei cat si pentru
sabatorile ce urmeaza;
eu am desenat, ea a colorat, apoi am trisat cu putin lipici cu sclipici.
Cuvintele sunt scrise de mana ei...tare mandra
Dar si mai mandra a fost azi cand si-a surprins educatoarea cu felicitarea
"Nu i-a mai dat nici un copil, mami !"
 Ii luceau ochii de multumire.

duminică, 16 decembrie 2012

Bradutul

Cu colinde romanesti si englezesti, pentru copii sau populare, l-am ornat mai devreme fata de alti ani.
Asa devreme, nu mai are magie Craciunul, spune tati.
Ba are, las" sa se bucure copiii mai mult timp de el!  L-am si innoit putin, dar am pastrat si decoratiunile din anii anteriori: ornamentele facute de mine, ingerasul de la Eliza si am agatat si scrisoricile cu dorintele Dianei si ale Isabelei, plus o ciubotica rosie.
"Dar mosul stie ca trebuie sa puna cadourile in ea?"
Stie, stie...
"Aaa, pentru ca el ne aude, nu?!"Si se duce la geam si ii mai spune cate ceva.






Isabela e prea mica, insa e incantata de luminitele care merg prin bradut, e din ce in ce mai curioasa, dar si mai dependenta de mine: stie cum fac cafeaua, cum pregatesc un biberon, cum aranjez lucrurile sau cum se mananca cu totii la masa.
Diana repeta zilnic ce va canta la serbare si are grija ca in fiecare dimineata sa-si manance ciocolata din calendar.
"Azi e ziua unu si sase, nu?"

Nu avem zapada, chiar s-a mai incalzit, sunt zile insorite si bune de plimbari. S-au scuturat si ultimele frunze si copacii de pe alee sunt stingheri si goi.
La TV turuie documentare despre apocalipsa, despre cei care cred si care nu. Unde sa te duci, unde sa te ascunzi? Cand Dumnezeu vrea te gaseste oriunde. Nu stim de va veni de sus sau de jos si nici cand va fi.
Noi sa fim buni si cu credinta si El ne va pazi .

marți, 11 decembrie 2012

Timp de decorat

Patru zile de liber de la scoala,
afara frig, 
Isabela racita, 
Diana fornaita, dar neastamparata, 
dar bine ca am fost toti patru , impreuna.
Cu intentia de a-i capta atentia bebelinei 
atat timp cat mai fac si altceva,
am trecut la manualitati: eu desenat, Diana decupat , colorat,
decorat cu stralucire si zambete;
si daca tot e sezon, am facut stelute.




Apoi mi-am amintit de ghirlandele din hartie creponata;
am lipit fasii ,
iat tati nu s-a lasat mai prejos si i-a aratat Dianei
cum se face scara mátei.
Iar alte ghirlande verzi au devenit coronita.
Sticle de la sirop au devenit obiecte de ornament,
cu ajutorul vopselei si sclipiciului.




 Ieftin , usor, antrenant si amuzant !
Mod de a ocupa timp si a cheltui
tone de energie.
PS: urmeaza bradutul
 

joi, 6 decembrie 2012

Multumesc, mos Nicolae !

Anul trecut mos Nicolae s-a grabit sa-mi trimita dis de dimineata , in ajun, un test pozitiv.
Cu cata temere am primit cadoul, cu cat balans...si iata, anul asta intruchipat intr-o minunatie de copil, un ingeras trimis de Dumnezeu sa ne dubleze fericirea, iubirea, bucuriile si chiar si grijile. Un dar acceptat si primit cu sase brate deschise, pupacit tot de atatea buze, alintat de trei glasuri si iubit de trei suflete.
Asta seara , Diana a ordonat incaltarile fiecarui membru, pe ale ei lustruindu-le bine si parfumandu-le cu aroma vanilata. Si mirosul a atras pe mos, de a venit si a lasat dupa putere si dupa purtare.
Multumim mosule, te asteptam si la anul !


 PS:
In copilarie, in ajun de Sf. Nicolae,
ghetutele ni se umpleau cu portocale, banane si ciocolatele.
Mai tarziu, cand l-am descoperit pe mos,
ghetele lui erau pline de cartofi sau cepe, bine indesate spre varfuri.



marți, 4 decembrie 2012

Pana la Craciun

Mereu aprind un bec in plus, la baie. Of, consumul !
Cu cel chior nu ma vad bine...uneori, tarziu, dupa ce dorm fetele, imi vad si eu de ale mele, 
imi vad si eu de mine: intr-o seara mi-am observat unele riduri;
 griji, ani, 
ganduri, rasete, veselii, toate adunate in mici linii pe obrajii mei.
Daca nu m-as uita in oglinda, as avea 27 de ani sau chiar 26.
M-am cutremurat in sinea mea; parca nici la mama nu le-am observat, deja le am eu?!

Inca un an e pe sfarsite, cat mai e la numaratoare?! Calendarul de advent al Dianei
mai ascunde 20 de imagini -supriza sub bombonelele de ciocolata.
Imi place decembrie, atata decoratiune sclipitoare, rosie,
totul iti ia vazul.
Mi-ar placea sa mai incropesc una, alta, un decor pentru casa,
pentru bradut, dar n-apuc; abia ce ma mai joc cu Diana, pe fugarite, cat doarme mezina.
Lucrul planuit pentru Craciun merge greu, mancarea uneori e gatita cu un brat 
sau in doua reprize sau in cel mai fericit caz, de catre tati; 
iar lectura de seara ma adoarme, la fel si televizorul.
Zilele zboara cu 50% atentie pentru Isabela,
iar restul impartita intre Diana, treburi gospodaresti, apoi noi, parintii.
Isabela e usor racita, nu stie de ea, ce e, nici macar n-a invatat sa tuseasca.
Se strange ghemotoc, ca un arici cand tusea o chinuie si nu se plange foarte mult.
E vesela, mereu zambareata, draguta mea mica!
Cu Diana suntem pe ape tulburi: cand e buna, cand o apuca neascultarea 
si e fetita cu "nu "" in brate.
S-a conformat si cu gandul ca mos Nicolae ii va aduce un bat,
iar mos Craciun nu va veni; astea ne sunt amenintarile, dar nu mai tin.
E influentata de anturajul infantil si cel mai bine retine elementele negative.
E nerabdatoare, nu o mai atrag nici desenele animate,
se plictiseste repede; doar un cantec si o carte o mai multumesc.
Va trece ea si perioada asta!
Rabdare pentru parinti, da-ne!
Ni se inmoaie nervii cand le vedem lacrimile in ochi,
cand seara le auzim tusind, pe doua voci,
in camere diferite,
 si suferim neputinciosi, odata cu ele, sau poate mai mult.
E bine zis ca meseria de parinte nu e deloc usoara.
Dar sanatate sa primim, ca ne gasim puteri,
ne tesem rabdare si ne dantelam grijile sa ne fie mai usor.
Avem caldut in casa, 
ne imbujoram cand intram din frigul de afara
si o sa fie ca la mama acasa cand o sa si miroasa a cozonaci, a sarmalute
si o sa straluceasca luminitele in bradut.