miercuri, 27 iunie 2012

Multumire

Zi de curs, prenatal; cu Diana dupa mine, o carte de colorat, un sandvis si o sticluta cu apa;
doua ore de cumintenie  (deci, se poate!); ea: colorand, soptind la ureche "mami, nu mai pot!"
                                                                eu: distribuind atentia intre ea si curs, vazand vreo trei tipuri de nasteri, pana mi s-au umezit ochii din cauza amintirilor "si eu am trecut prin asta; acus, repet; Doamne-ajuta!"
Intoarcere spre casa, agale, prin caldura de ora 11 a orasului forfotind, cu opriri fugare la locurile de joaca pe care ochisorii ageri nu le scapa;
eu, nascuta in vara, iubitoare de sezon estival si caldura, acum ma plang: ma inmoaie, ma oboseste si parca e toata pe mine; Diana amplifica totul cu energia ei inepuizabila, de vacanta; acum nu-i pot tine pasul:: uneori intelege, draga mea! Ma asteapta pe scari "mami, esti bine?" "ti-e rau?"
Mi-e bine, puiule, sa te stiu vesela, sanatoasa, fericita; mi-e bine cand ma gandesc la fetisoara mica pe care abia astept s-o vad,  sanatoasa sa fie.

La amiaza a poftit tortilla, cu ketchup, fara de care nu se poate; eu (sau bebe) am poftit smochine, fructele antice, mov, bine coapte, pe care nu le-am mai probat de cativa ani, pe care le mancam direct de pe crengi, nespalate, de doua ori pe an, o data erau galben-verzui, la urmatoarea recolta erau mov, la fel de dulci, dar cu arome diferite.


Profitam de ceva timp, de toate bunatatile naturii, specifice fiecarui sezon, tanjim dupa fructe atunci cand se epuizeaza din casa; semn bun in schimbarea metabolismului. Diana nu e adepta noutatilor, nici macar nu le probeaza daca nu i se par cunoscute... tipic copiilor. Ma multumeste sa stiu ca nu le refuza total. Sunt astfel de cazuri. Dar e bine!

joi, 21 iunie 2012

Ora 23

Zapuseala zilei de azi s-a anuntat inca din noapte
 cand m-au cuprins sudorile pentru prima data in aceasta vara, in pofida tuturor usilor si ferestrelor deschise.
Iubesc vara, imi place caldura, dar astazi simteam ca nu le fac fata.
Nu m-au ajutat nici dusul, nici evantaiul, nici intinsul pe jos ca matele.
Abia acum se simte boare de aer, vanticel de vara, poate adus/trimis
de pe largul marii care ne-a chemat toata ziua. De-ar fi existat teleportarea,
fara a face un pas prin zaduful stradal...
Tarziu in seara, dar multe capete sprijinite in coate pe balcoane
sau pervaze, rasufland cu nesat din aerul putin racoros;
plimbareti aproape de miez de noapte, cand corpul poate suporta ambianta, chiar 
si o vecina intarziata sau profitand de racoare sa curete terasa,
cainele oropsit, din balconul din fata, sleit de puteri si limpaind din apa calda,
in sfarsit se intinde linistit pentru somn:
fiecare faptura adulmeca picurii racoritori din noapte.
Orasul intins pe dealurile din fata,
sute de lumini mai mari, mai mici, delimiteaza strazile ondulate;
deasupra, alte mii de luminite vegheaza pamantul
si anunta zi senina pentru maine.
Poate si mai putin arzatoare!


Tot fetita

este!
Am fost la eco, a treia.
Camera intunecata, racoroasa, dar pe mine curgeau siroaie (de emotii??)
plus ca m-a lasat intinsa pe spate, pozitie ce nu o mai suport
prea mult, si a vorbit cateva minute la telefon, care mie mi s-au parut eternitate; 
putin mai lipsea si ma ridicam, dar aveam si gelul rece intins pe burta.
Monitorul alb-negru, ma asteptam ca macar aceasta eco sa fie color (la Diana a fost una),
nu mai zic de 3D.
Dar mi-am vazut ghemotocul, numai cu ochii in ecran am stat;
il auzeam pe tati oftand, dar nu m-am uitat la expresia fetei lui;
la iesire mi-a zis: ai vazut ce frumoasa e?- cu nasul mic si carn!
Cu cine va fi sa semene?
Mai sunt cam 40 de zile si vom vedea.
Mai avem de crescut,
PS: 34 saptamani-2560gr. Buuun !

miercuri, 20 iunie 2012

Florile mele

Teii vazuti saptamana trecuta intr-un parculet nu m-au asteptat pe mine; 
atunci aveau multe flori imbobocite, gata sa plesneasca si un miros imbatator, amintind de acasa, de Copou; astazi erau deja trecute, scuturate, pline de musita lipicioasa.
Dar nu m-am lasat si am ales cateva, noi, proaspete, macar pentru un ceai-doua, 
incomparabile cu cele din pliculete.


Diana s-a jucat in nisipul fin,si-a gasit repede parteneri si a uitat de plansetele din magazin dupa o carte de colorat.


 Vremea atat de placuta, spre seara, cu soarele palind dupa ora 8; amestecatura de mamici leganandu-si pruncii in scranciob sau in brate, construind forme in nisip sau pur si simplu odihnindu-se sau palavragind cu amice, nescapandu-si odoarele din priviri, cu un ochi intr-o carte si cu altul dupa ele.
 


Seara linistita, cu desene pe hartie si animate la televizor, cu o cina subtire dintr-o clatita americana cu sirop de capsuni, spalat flori parfumate si intinse la uscat, joaca in pat de-a mama si de-a fiica pana la ora tarzie.


Noapte buna si racoroasa, floricica mea !

marți, 19 iunie 2012

Acest curs

Cursul prenatal sau de pregatire a mamicii pentru nastere e destul de interesant. O asistenta "matrona"(denumirea specifica moasei) tare draguta, pare foarte iscusita in meseria ei, atat verbal cat si practic.
Noi, vreo zece mamici, unele dintre noi deja la a doua experienta si patru-cinci tatici.
Asistenta incantata de participarea taticilor, cum sa nu !
Sala, dotata cu un ecran mare, cu proiector, table pentru scris si desenat explicatiile, saltele si pernute; singura obiectie e ca nu are aer conditionat, doar un jalnic ventilator, ce nu face fata, oricat s-ar roti spre noi. Macar ca au asezat cursul la orele diminetii, pana la 11.
Noi toti, distribuiti pe scaune, in semicerc.
Prima ora si un sfert e parte teoretica, explicatii, intrebari, raspunsuri, curiozitati, nelamuriri, opinii, iar restul, pana la doua ore e pentru diferite miscari, flexiuni, pozitii, strategii de respiratie- intr-un cuvant exercitii. Ascultam cuminti pe asistenta si exersam ca si ea, odata cu ea.
Mi-amintesc de cele cateva ore de curs prenatal cand fusesem insarcinata cu Diana, si alea prinse catre sfarsit (ca nu ma anuntase nimeni, din timp)...incomparabile cu acestea: numai niste imagini si teorie pe un ecran, fara prea multa participare dar si fara acea daruire a asistentei. Ni s-a vorbit mult atunci despre boli, vaccinuri si prea putin despre ce era cu adevarat important; cursul nu prea si-a exercitat rolul, or poate am pierdut eu partea aceasta, care a fost la inceput.Oricum nu ieseam de acolo incantata si cu lucruri foarte noi pentru mine, desi urma sa fiu pentru prima data mamica. Mai mult ma informam acasa, citind carti sau pe internet.
Acum chiar imi face placere sa merg, sunt destinsa, se simte empatia imprejur. Nu se formeaza prietenii, poate nici nu ne vom reintalni vreodata, dar acolo toate avem aceeasi problema, aceleasi simtaminte si vom trece prin aceeasi experienta, desi diferita de la o persoana la alta. Prinzi incredere in tine, parca uiti teama si te face sa fii darza pe stiinta ta, putand contrazice sfaturile primite din toate partile si sfarama mituri:

- nu sta picior peste picior in sarcina avansata, ca dauneaza/deranjeaza pe bebe---- ba din contra, poti sta cum  poti si cum iti  este confortabil
- nu dormi pe burta, ca nu e bine (o mamica de la curs, in 29-30 de saptamani doarme si acum pe burta, ca poate si se simte bine)
- nu te lasa pe vine, ca e o pozitie rea pentru bebe---- din contra, e destul de confortabil sa-ti mai sprijini burta pe picioare, facandu-i loc intre ele. Doar ca tu nu vei rezista prea mult. Unele mamici nasc perfect in aceasta pozitie.
- sa nu faci baie in timpul sarcinii-----de ce nu daca in apa te simti bine. Conditia este ca apa sa nu fie mai fierbinte decat temperatura corpului. In plus, azi am aflat, ca in timpul contractiilor, ca sa fie mai suportabile, poti face dus destul de cald pe zona spatelui sau baie calda pentru a ajuta la dilatatie.
- nu merge foarte mult, ci odihneste-te mai mult---- din contra mersul pe jos si miscarea fac sa te obisnuiesti cu efortul ce trebuie depus la nastere si iti pastreaza tonusul. Doar ca intervine oboseala si ai nevoie sa te odihnesti.

sâmbătă, 16 iunie 2012

Dans

Asteptare (desi ni s-a cerut punctualitate)
motat-coafat
schimb de haine
iar asteptare (desi trebuiau sa intre primii)
in sfarsit le-a venit randul, aliniati si instruiti de Señorita de la dans




Prichideii de o parte si de alta,
deschid dansul fetitele mai maricele
La un semn, se ridica si micutii,
incercand sa tina ritmul
Si eu, ca cioara, tare mandra de puiul meu ca
a facut fata dansului, desi am inscris-o pe ultima suta de metri.
Bataiala e parte din ea.


 
Si intr-o saptamana, se mai sfarseste un an scolar,
dulci amintiri de noi pastrate si poate memorate intr-un capusor mic,
pretioase momente din viata de parinte
 
 

vineri, 15 iunie 2012

Pentru maine

Maiou intr-o singura culoare
colanti negri
papuci tip tenisi
clamite negre pentru par;
toate astea ni le-a asezat frumos pe o foaie inmanata azi dimineata. Cine n-are sa alerge repede sa-si cumpere, ca dansul de sfarsit de curs e maine, dupa-amiaza. Noroc de colantii negri ce ii luasem asta-iarna, veneau la set de doua perechi, ca altfel nu i-as fi luat. Au doua pete rosiatice de clor, dar s-a rezolvat cu un marker negru. Inventiv, nu? Ce rost sa iau altii daca nu ii prea poarta?
Asadar, maine danseaza, desi experienta ei de cateva ore, nu se compara cu cea de cateva luni, a altor fetite. Dar se va batai si ea. Vom vedea cum, maine.

luni, 11 iunie 2012

Un week-end ca o vacanta

                    Week-end-ul trecut, inceput in tonuri pesimiste : Diana cu urme de insolatie culeasa din excursie, datorita incapatanarii de a purta sepcuta, cu moleseala, dureri de cap, de burtica si vomite.
Seara de joi petrecuta pe la spital, cu "tito" dupa noi, proaspat -venit sa-si petreaca ultimele zile de vacanta pe meleaguri barcelonese. Halal inceput!
Vinerea putin mai optimista : Diana a dormit de pranz exact 6 ore, 12.00-18.00, dar s-a trezit fresh.
Noi, fratii, am iesit la plimbari: cea mai lunga plimbare, pe jos, din perioada de gestatie.
Inca o data m-am minunat de maretia Sagradei familia si am luat cu noi alte amintiri, de data aceasta, "fratesti"; am descoperit impreuna Casa Batlló ,o alta capodopera gaudista impresionanta prin stilul specific. Am scrutat vitrinele, produsele si preturile marilor marci internationale, s-au cumparat suveniruri-amintiri si m-am jucat "de-a ghidul" si fotograful printr-o mica parte a Barcelonei.








Seara a fost racoroasa, numai buna de incheiat plimbarea prin portul Barceloneta, de data aceasta in formatie completa, de familie, neputand rata apoi falnicul spectacol al apei de la Fantana Magica.  



As fi stat acolo, pironita pe banca, toata noaptea (desi spectacolele  nu dureaza mai mult de 2 ore jumatate, cu mici pauze) sa visez printre culorile fantastice ale apei tasnitoare, sa ma unduiesc odata cu ea pe muzica jeturilor, sa simt racoarea stropilor fini imprastiati pe cativa metri imprejur.
Insa o ploaie de vara si-a facut simtita prezenta si probabil a fugarit si spectatorii-turisti ramasi.
 Diana a renuntat la a-si etala goliciunea spatelui si a rochitei de domnisoara si a cerut bluzita tricotata, scancind apoi dupa ceva de mancare.

Au urmat zilele de munte si mare, sorbul aerului curat, de munte verde, de apa rece, curgatoare printre pietrele vesnice,  ca apoi sa trecem la aerul cu miros de peste si alge, la briza marina binefacatoare sau inselatoare cand se ia de mana cu razele soarelui amiezii.

Zile dragi, impreunate, aduse de dor fratesc, traite ca atare, cu nesat, captate in poze de pastrat si de aratat parintilor care-si vor bucura ochii si sufletele privindu-le ca pe niste icoane sacre.

luni, 4 iunie 2012

In inocenta ei

Copiii spun lucruri trasnite sau experimentul Zaica , preluat de la Roxana, cu intrebari asemanatoare sau diferite, gandite pentru varsta si stiinta ei:
  • ce este scoala? iti place?   la scoala sunt copii. da.
  • care este mancarea ta preferata?  mancarica cu ceapa. si bors
  • ce este zambetul?  un desen de la cole
  • de ce ne spalam cu sapun?  pentru ca suntem murdari ziua cand ne jucam cu nisip
  • ce este cerul?  cerul e cerul cu soare.
  • de ce ploua?  pentru ca e innourat.
  • e bine sa stai in copac?  nu, aaa, ba da, ca e cel mai frumos din lume.
  • de ce cocosul canta cucurigu?  pentru ca e o pasare normala.
  • cum arata o broasca?  mica si cu picioare mai mici, cu trei degetele, cu ochi mari; si sare.
  • cum crezi ca arata Doamne-Doamne?  fara picioarea, n-are par si nici o rochita ca a mea.
  • ai vrea sa ai aripi? de ce?  da, pentru ca imi plac pasarile (si ca sunt colorate)
  • ce este umbra?  inseamna ceva negru de la soare pe care-l facem noi.
  • ce este dragostea?  ca suntem indragostiti de cineva
  • cate stelute sunt pe cer?   19
  • ce este pedeapsa?  atunci cand ne certam si ne inchidem in camera.
  • ce-ti place cel mai mult sa faci?  sa ma joc cu prietenele mele.
  • de ce au girafele gatul atat de lung?  pentru ca sunt inalte.
  • cine este mos Craciun?  este cineva care ne aduce cadouri noaptea, cand nu-l vedem.
  • cat costa un crocodil? de unde il cumparam?  7 euro. de la magazinul de jucarii.
  • de ce merg incet oamenii batrani?  pentru ca au un bat ca J si nu pot sa alerge si fac poc la maini