duminică, 11 iulie 2010

ESPAÑA, ESPAÑA, ESPAÑA

se aude in tot orasul.
Asa striga si Diana, dar printre suspine pentru ca au speriat-o rau vuvuzelele si zgomotul ce asurzea orasul. Nu ca ar sti ea cu ce se mananca, dar i s-a impuiat capul cu sloganul "España, España"; pana si la gradinita, vineri, au iesit pictati cu steagul spaniolesc.
Nu vreau sa se creada ca as avea ceva impotriva, insa "bucuria " tuturor e mai mult o iesire molipsitoare, un motiv in plus de a petrece mai ales ca nu se pierde o astfel de ocazie, intrucat spaniolii sunt nascuti cu fiestele in sange.
Fiind in finala, m-am bucurat ca a castigat, insa nu intr-atat incat sa ma exprim, ma gandesc ca daca ar fi fost Romania in locul ei, mi s-ar fi intamplat la fel, doar ca as fi fost destul de mandra incat sa le dau peste nas multora. Cred ca nu sunt facuta sa urlu de bucurie, manifestarile mele sunt mai tacite, insa se vad.
Noaptea se anunta zgomotoasa, cel putin prima jumatate, ma intreb cum de a adormit Diana si nu percepe decibelii.
Daca aceasta cupa ar ajuta iesirea din criza maine, poimaine sau peste o luna-doua, poate as fi fost si eu afara sa sarbatoresc...dar asa... bucuria ii ajuta doar acum, maine va incepe o noua zi de rutina, de somaj, de ganduri, de griji....
Din partea mea, toate laudele...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu