In etapa urmatoare

Trecu ziua fara prea mult sens, doar servici de dimineata, apoi alergat , apoi o scurta vizita primita si pranz luat pe la ora 3.
Maine iar e zi scurta, in sensul ca tati pleaca devreme la serviciu si trebuie ca la amiaza sa aiba ce inghiti si nu numai el.
Asa ca dupa-amiaza asta mi-am petrecut-o in bucatarie.
Aburul cu miros de ierburi aromatice a incalzit bucataria si Diana mi s-a alaturat "la gura sobei".
Oricui i-ar trece prin minte ca mi-a dat o mana de ajutor la cratita, dar nu.
A rontait un mar, a cojit bobite de struguri ca pielita nu-i place, a faramitat o napolitana.
Si ca alte ocupatii : a gasit mopul pe care l-a folosit pe post de calut graitor prin vocea ei: hihihi-haaa, hihihi-haaa....a rostogolit sticla de pepsi pana a facut spume pe punct de explozie....s-a gandit ca e prea cald in incapere, "ia sa mai deschid usa la congelator!"....a mai dat un tur prin camera sa vada ce mai ofera posturile de desene....dupa care mi-a acordat atentie, in sensul - "mami, ce-i asta?" - "o ceapa"
"si ce e o ceapa?" - " o leguma"  - "Si ce e o leguma?" ....blocaj la mine..."este ca un fruct al unei plante, numai ca asta nu e dulce".....
Parea dumerita, apoi..."aaaa, nu e dulce??? Cum e?"
Eu : "e iute si te ustura ochii."
"Da* de ce ma ustura ochii?".....oftez....si incerc sa-i distrag atentia la o jucarie.
 Fara sa-mi dau seama, se pare ca am trecut de etapele anterioare, in care eram cu ochii pe ea sa nu atinga cu capul vreun colt al mobilei, sa o intreb mereu daca vrea pipi la olita, sa-i fac bucatele mici sa le poata manca....incepem marea era a "de ce"-urilor.
Ne rugam sa avem rabdarea si imaginatia necesare raspunsurilor ce le asteapta, stiind ca inventivitatea si intrebarile, la aceasta varsta, nu au limite.