Dupa ploaie ,mereu va straluci soarele

A plouat cu o noapte in urma; o noapte zgomotoasa, plina de tunete puternice si sageti luminoase ce inundau camera. A fost racoare incat a trebuit sa inchid fereastra, mai ales ca pruncul doarme dezvelit.
A plouat slab, "mai multe vorbe decat fapte", adica cerul prevestea furtuna, insa jos au ajuns doar cateva rafale de apa.
Ziua a fost la fel de posomorata, cu timp mai putin cald si poate binevenit in mijlocul lunii lui cuptor, mai putin pentru cei ce si-au ales aceasta saptamana ca fiind de plaja.
Cu Diana , astazi m-am inteles ceva mai bine...in ultima vreme am avut multe dispute. Se naste o tarie in personalitatea ei si are o incapatanare enorma pe care sper sa o aiba si in viitor, doar s-o foloseasca in scopuri nobile, in dorintele ei de a reusi pe drumul vietii.
Probabil totul face parte dintr-o etapa a cresterii, insa uneori imi depaseste limitele rabdarii.
As vrea sa-mi pastrez mereu calmul si sa ii pot intelege fiecare gest si fapta. La ea, totul e continua joaca (cum e si firesc) si sursa ei de energie e inepuizabila.
Cateva zile le vom petrece impreuna, doar noi doua. Nu mai are optiunea "tati" si mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa se conformeze. Acum sunt "cea rea", in momentul urmator , spasita, isi cere iertare pentru ce a zis si ce -a facut. La fel ca o ploaie intr-o zi de vara: repezita, pentru ca apoi sa iasa un soare stralucitor, ca si cum nici n-ar fi fost vreun nor.
Vrea sa fie mare, dar uneori ii place sa se comporte "ca un bebelus", adopta pozitia si atitudinea unui bebe.
Nu ii este usoara aceasta trecere spre copilarie, sper insa ca atunci cand va reusi  sa-i paseasca pragul, o va trai din plin, iar noi vom fi alaturi de ea, incercand sa ii facem cat mai usori cei mai frumosi ani, lipsiti de griji, asa cum fiecare parinte isi doreste pentru puiul sau.
De maine iar se anunta frumos si cald, asa cum trebuie sa fie intr-o zi de vara si intr-o relatie mama-fiica.