Pana la Craciun

Mereu aprind un bec in plus, la baie. Of, consumul !

Cu cel chior nu ma vad bine...uneori, tarziu, dupa ce dorm fetele, imi vad si eu de ale mele, 

imi vad si eu de mine: intr-o seara mi-am observat unele riduri;

 griji, ani, 

ganduri, rasete, veselii, toate adunate in mici linii pe obrajii mei.

Daca nu m-as uita in oglinda, as avea 27 de ani sau chiar 26.

M-am cutremurat in sinea mea; parca nici la mama nu le-am observat, deja le am eu?!

Inca un an e pe sfarsite, cat mai e la numaratoare?! Calendarul de advent al Dianei

mai ascunde 20 de imagini -supriza sub bombonelele de ciocolata.

Imi place decembrie, atata decoratiune sclipitoare, rosie,

totul iti ia vazul.

Mi-ar placea sa mai incropesc una, alta, un decor pentru casa,

pentru bradut, dar n-apuc; abia ce ma mai joc cu Diana, pe fugarite, cat doarme mezina.

Lucrul planuit pentru Craciun merge greu, mancarea uneori e gatita cu un brat 

sau in doua reprize sau in cel mai fericit caz, de catre tati; 

iar lectura de seara ma adoarme, la fel si televizorul.

Zilele zboara cu 50% atentie pentru Isabela,

iar restul impartita intre Diana, treburi gospodaresti, apoi noi, parintii.

Isabela e usor racita, nu stie de ea, ce e, nici macar n-a invatat sa tuseasca.

Se strange ghemotoc, ca un arici cand tusea o chinuie si nu se plange foarte mult.

E vesela, mereu zambareata, draguta mea mica!

Cu Diana suntem pe ape tulburi: cand e buna, cand o apuca neascultarea 

si e fetita cu "nu "" in brate.

S-a conformat si cu gandul ca mos Nicolae ii va aduce un bat,

iar mos Craciun nu va veni; astea ne sunt amenintarile, dar nu mai tin.

E influentata de anturajul infantil si cel mai bine retine elementele negative.

E nerabdatoare, nu o mai atrag nici desenele animate,

se plictiseste repede; doar un cantec si o carte o mai multumesc.

Va trece ea si perioada asta!

Rabdare pentru parinti, da-ne!

Ni se inmoaie nervii cand le vedem lacrimile in ochi,

cand seara le auzim tusind, pe doua voci,

in camere diferite,

 si suferim neputinciosi, odata cu ele, sau poate mai mult.

E bine zis ca meseria de parinte nu e deloc usoara.

Dar sanatate sa primim, ca ne gasim puteri,

ne tesem rabdare si ne dantelam grijile sa ne fie mai usor.

Avem caldut in casa, 

ne imbujoram cand intram din frigul de afara

si o sa fie ca la mama acasa cand o sa si miroasa a cozonaci, a sarmalute

si o sa straluceasca luminitele in bradut.