A doua parte din vacanta am dedicat-o dragostei noastre, marea.
De asta data, am mers la marele Atlantic, in Moguer un mic satuc , actual, principal producator de capsuni in Spania si in trecut, participant activ la pregatirile pentru descoperirea Americii. (sursa Wikipedia)
Avem acolo prieteni ce s-au oferit drept gazda, carora le ramanem indatorati si ii asteptam sa ne intoarca vizita.
Litorarul cel mai apropiat era Mazagon, asa ca in fiecare zi , de doua ori, dimineata si dupa-amiaza, faceam drumul spre plaja.
Plaja era imensa, cu nisip fin , soarele de sfarsit de august a fost incantator, oceanul s-a oferit in toata splendoarea lui cu apa numai buna de balaceala.
Diana si-a variat activitatile intre nisip si apa.
Eu am incercat sa iau amintiri vizuale cu care sa ne putem delecta in viitoarele seri friguroase.
Am reusit, dupa multi ani, sa mai vad un apus de soare pe plaja, cu valuri spumoase spalandu-mi nisipul lipit de picioare.
Aceasta a fost o dorinta din aceasta vacanta.
Nu m-as satura de privit aceasta imagine reala daca ar tine timp mai indelungat, daca pamantul nu ar alerga atat de repede, ascunzand frumusetea soarelui si inecand-o in departarile oceanului.
Ultima seara i-am dedicat-o Dianei, ne-am jucat mult cu nisipul umed si am facut inscriptii trecatoare.
Si asa, s-a scurs vacanta de vara mult-asteptata, insa care ne-a umplut de optimism si energie pentru a trece alte trei anotimpuri.
Deja simt mirosul oceanului, cred ca te copleseste cu imensitatea lui.
RăspundețiȘtergereFrumoase amintiri vizuale ati adunat!
Va imbratisam!