duminică, 3 aprilie 2011

Tata si fiica

De cand e lumea, s-a vorbit despre afinitatea dintre tata si fiica, dar si despre asemanarea fizica a fetei cu tata.
In primele luni de viata , bebelusa e strans legata de dragostea materna, datorita ingrijirii ce o primeste mai mult din partea acesteia.
Insa dupa o anumita perioada, am observat ca sentimentele s-au amplificat fata de partea masculina. De ce fetele tind mai mult spre dragostea paterna?!
Eu fac parte probabil din exceptia ce intareste regula. Mereu am fost cu mama, nu stiu cum eram cand aveam varsta Dianei, ca nu prea am amintiri decat dupa varsta de 4 ani, dar de cand am inceput sa constientizez cumva viata, eram mai lipita de mama decat de tata, vorbeam mai mult cu ea, complotam si de multe ori tata imi reprosa ca nu vorbesc si iau hotarari pe la spatele lui.

Cand apare tati , fie ca a lipsit doar o ora sau doua, Diana alearga lipindu-se de bratele lui si sta asa minute in sir, mai ales ca primeste si alintul benefic.
Intre ei se creeaza o complicitate, in care tati este total topit in ochii micii printese, iar micuta isi gaseste  in ochii lui stabilitatea si afectiunea.Desi pe tati il caracterizeaza mai putin rabdarea, totusi el are mai multa priza la Diana decat mine. Nu e litera de lege, pentru ca ea isi manifesta de multe ori si dorinta ca eu sa fac anumite lucruri in ceea ce o priveste.Dar numarul cazurilor parca inclina balanta pe partea lui tati.
Eu sunt destul de multumita in aceasta privinta, dat fiind faptul ca  cea mai mare parte a timpului suntem doua si cand e tati acasa am ragaz si pentru mine.
Diana nu intelege oboseala lui tati si vrea exact in acele momente sa  primeasca atentia lui. Daca el vine dupa o noapte de lucru si abia se intinde si atipeste, Diana tocmai atunci vrea sa doarma cu el, desi abia s-a trezit. Dimineata a stat mai mult de jumatate de ora intinsa langa el ,in camera intunecoasa, doar de dragul de a fi impreuna. (Bineinteles ca nu a rezistat nici lui Mos Ene si a mai dormit o perioada.)
Nu mai amintesc de momentele cand eu o cert pentru nazbatiile facute, apelul e facut catre tati, chiar daca nu e acasa. Cand e tati cel care o cearta , de putine ori apeleaza la mine, prefera sa stea imbufnata si singura.
De multe ori isi exprima dorinta ca tati sa ii dea sa manance sau sa ii faca baie , ori sa doarma cu ea.

In general , taticilor le este mai greu sa interactioneze cu fiica, care este mai sensibila, iubeste papusile, jocurile de fetite, vestimentatia sau elementele de infrumusetare.
Insa la noi in familie, nu i-a fost greu tatalui sa se adapteze la viata cu doua femei, pentru ca s-a implicat de la inceput in aceeasi masura ca si mine atat in cresterea cat si in educatia copilei. Dovada este afectiunea pe care o simte Diana fata de el.
Imi doresc ca, odata cu trecerea anilor, aceasta relatie a lor sa isi pastreze farmecul, ei doi sa se inteleaga si sa fie prieteni, mai ales in perioada adolescentei.

6 comentarii:

  1. Foarte frumos relatia si benefica.Dar sa stii ca si eu am fost mai atasata de mama,insa Karina,la fel ca si la voi,cand este tati,parca nici nu exist.Mai sunt uneori geloasa,dar imi trece repede si imi pare rau ca beneficiaza de atat de putin timp cu el.Cand aude usa de la intrare,striga tati,desi stie ca nu are cum sa fie el.Va pupam cu mare drag.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-a fost mare drag sa citesc postarea ta si mi se pare minunata relatia dintre Diana si taticul ei. Sunteti un trio frumos si poate intr-o buna zi veti fi un cvartet :) si va veni si un bebe baietel care sa va intregeasca familia. Te pup cu drag. PS. Imi place melodia si colajul cu poze de la finalul articolului :).

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai? Cum sa nu va iubeasca tati?Care ar mai fi ratiunea pentru care as trai?Si daca nu mi-as iubi puiul mai mult decat orice pe lume,la ce sa mai fac umbra pamantului??!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumos, cred ca depinde de personalitatea fiecarei fetite, bineinteles si de a tatalui. Eu am fost in primii ani foarte atasat de mama, apoi in copilarie topita dupa tata si toate jocurile noastre, apoi iar de mama:) ca acum sa fiu in aceeasi masura la fel de aproape de amandoi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu nu fac exceptie de la regula :) Mereu am fost fata tatii si ma tineam numai dupa el. Bine, si el imi facea toate poftele... Indraznea cineva sa se lege de fetita lui?
    Si acum sunt la fel. Doar cu tata. Cu el vorbesc orice, el este sufletul meu. Sa nu ma intelegeti gresit, doamne fereste, imi iubesc extrem de mult mama, de fapt imi iubesc parintii in egala masura doar ca... spre tata am o mai mare ... nu stiu cum sa-i spun, afectiune?

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce frumoooos! Mie mi-a lipsit enorm tata si imi place sa vad tatici topiti dupa copiii lor .

    RăspundețiȘtergere